
I misgi sò notoriamente manciari esigenti, ma se u vostru amicu felinu ùn manghja nunda, questu hè una cundizione assai seria chì deve esse monitorata da strettu. A causa pò esse sèmplice cum'è sentu stancu cù a listessa dieta o seria cum'è una obstruczione intestinale. Quandu un gattu torna u nasu in più di dui pranzi, hè ora di cunsiderà i prublemi di salute pussibuli. Amparate cumu per prevene più cumplicazioni cumprendendu e sette ragioni principali chì u vostru gattu pò esse inappetente.
1. Issues Related Food
Ci hè parechje prublemi pussibuli chì puderanu esse direttamente ligati à l'alimentariu di u vostru cat.
Articuli cunnessi- 9 Problemi di a pelle di gattu chì ùn deve micca ignurà (cù ritratti)
- 12 ritratti di gatti Maine Coon chì mostranu e so sonalità di ronrone
- 13 Purrfect Pictures of Flame, Blue, & Seal Point Cats Himalayan
L'alimentu hè vechju o stancu
I misgi sò assai simili à l'omu in quantu piacenu l'alimentu chì hà un gustu bonu, perch'elli ponu ricusà di manghjà l'alimentu vechju o stantiu. A dieta di u vostru ghjattu pò esse stale più rapidamente quandu hè guardatu in un ambiente cálido o umitu cà l'alimentu guardatu in una zona fresca è secca. Sè vo campate in un clima umitu, guardate kibble feline in una zona fresca o cumprà quantità più chjuche di manciari à u mumentu per evità u spoilage.
L'alimentu hè troppu friddu
I misgi preferanu l'alimentu chì hè caldu o, almenu, a temperatura di l'ambienti. Se u vostru ghjattu rifiuta l'alimentu di gattu in conserve chì hè statu guardatu in a frigorifera, permettenu di vene à a temperatura di l'ambienti o mischjà in acqua calda prima di offre à a vostra petite. Sta tecnica pari di travaglià, cum'è crea ancu a salsa diliziosa chì tanti felini picky preferanu.
L'ennui cù a dieta
Ti piacerebbe manghjà a stessa cosa ghjornu in ghjornu? Cum'è l'omu pò esse annoiatu cù l'alimentariu, u vostru ghjattu pò ùn piace micca manghjà a listessa cosa à ogni pastu. Se u vostru ghjattu ùn hè micca interessatu in a so dieta normale, pruvate à tentazione di u so palatu offrendu uni pochi di alimenti diffirenti. Sapete chì cambià bruscamente a dieta di u vostru ghjattu pò esse risultatu in disturbi gastrointestinali, cum'è feci molle.
Prublemi di l'alimentariu
I misgi ponu evitari u so alimentu s'ellu ci hè un prublema cù a tazza. Certi prublemi cumuni chì ponu causà un ghjattu per evitari di manghjà includenu una allergii à u materiale chì a ciotola hè fatta da (in a maiò parte di i casi, plastica), riceve una carica elettrica da una tazza di metallu, o tazze brutte. Pruvate un materiale di platu diversu per stabilisce s'ellu hè a causa di l'inappetenza di u vostru cat.

Altra Fonte Alimentaria
Se u vostru gattu hè permessu fora, pò avè trovu una altra fonte di alimentazione. I misgi ponu manghjà una varietà di animali salvatichi, cum'è uccelli, topi, moles, voles, baby rabbits, grasshoppers, è ancu serpenti. Tuttu dipende di ciò chì hè dispunibule induve vive è quantu avventurosa hè a vostra mascota. Sì vi vanu in una zona suburbana, u vostru ghjattu pò ancu manghjà in a casa di un vicinu, soprattuttu s'elli alimentanu a so animali fora. Mentri avete pocu cuntrollu di questu, pò esse u mutivu chì a vostra mascota rifiuta l'alimentu in casa.
2. Discomfort dentale / orale
I prublemi dentali o orali ponu causà un gattu à piantà di manghjà, è ponu apparisce à a superficia praticamenti per a notte. Qualchese di i seguenti dentale I prublemi puderianu risultatu in u vostru ghjattu evitendu l'alimentariu.
- Denti asscessed
- Ferite orali
- Denti fratturati
- Lesioni nantu à e labbra o gengive
- Gengive infiammate, canusciutu macari comu gengivite
- Cancer orale
Ancu s'ellu pudete pruvà à circà in a bocca di u vostru ghjattu per identificà s'ellu hè a causa principale, pò esse sfida à fà in casa. U vostru veterinariu pò esaminà a bocca di u vostru ghjattu per determinà s'ellu anu qualchì prublema orale, è pò ricumandemu una pulizia dentale cù pussibuli estrazzioni.
3. Cundizioni Mediche
Quandu un gattu si ricusa di manghjà è ùn pare micca in relazione cù l'alimentariu o un prublema dentale, ci ponu esse parechje ragioni medichi sottostanti per evità l'alimentariu. Alcune di e malatie feline più cumuni chì ponu presentà cù inappetenza includenu i seguenti.
- Pancreatitis
- Insufficienza renale
- A malatia di u fegatu
- Diabetes
- Ipertiroidismu
- Cancer
Di genere, altri signali accumpagnaranu ancu u rifiutu di manghjà, cum'è vomitu, perdita di pisu, diarrea, sete aumentata è urinazione aumentata. Un esame cù u vostru veterinariu hè u primu passu in u diagnosticu è poi trattà sti cundizioni.
4. Blockage intestinali
Un bloccu in u trattu intestinali - sia in l'intestinu superiore, u stomacu, o in u colon - puderia impedisce à un gattu di vulè manghjà. L'ostruzzioni si trovanu quandu un gattu manghja qualcosa chì ùn deve micca, cum'è una cravatta o una corda per i capelli. Impediscenu u cuntenutu intestinali di muvimenti, chì ponu fà un gattu nauseous è impediscenu di manghjà. Sicondu induve è quale hè u materiale straneru, chirurgia puderia esse necessariu.
In alternativa, un gattu puderia esse bluccatu cù u so propiu taburete. Stitichezza ùn hè micca pocu cumuni in i misgi, ancu s'ellu pò esse un sintumu di qualchì altra malatia sottostante. Pudete pruvà un rimediu orale per fà muvimenti e cose, ma i misgi severamente stinziati necessitanu occasionalmente enemas o deobstipation in l'uspidale (una prucedura per caccià manualmente i feci, o per utilizà una infuzione nasogastrica cuntinuu di una suluzione di polyethylene glycol per pruduce u listessu effettu). Ùn pruvate mai di dà à u vostru ghjattu un enema in casa, postu chì parechji enemas umani sò tossichi per l'animali.
5. Ansietà
Se un gattu hè stressatu, depressu , o teme, ponu esse riluttanti à manghjà. Cunsiderate s'ellu ci sò stati cambiamenti in a vostra casa - vi avete trasladatu di pocu tempu? Avete persu una mascota? Avete acquistatu una nova mascota? Avete introduttu altri elementi novi? I misgi sò incredibbilmente sensittivi à i so ambienti, cusì ponu esse troppu disgustati per manghjà.
Pruvate alimentà u vostru ghjattu in una zona separata è tranquilla luntanu da u trafficu o altri animali. Pudete utilizà aiuti calmanti, cum'è spray di feromoni , o parlate cù u vostru veterinariu nantu à altre soluzioni anti-ansietà temporale o permanente per aiutà u vostru ghjattu à aghjustà.

6. Upper Respiratory Infection
Quandu i misgi anu una infezzione respiratoria superiore (URI), sò generalmente starnuti, sviluppanu l'ochji acquosi è diventanu congestionati. L'infiammazione di i tessuti in u nasu è a gola pò fà inghjustà l'ingaghjamentu di l'alimentu, più a so incapacità di annusà per u nasu significa chì ùn anu micca l'appetite. Cù un cursu di antibiotici adattati, i misgi ponu ripiglià l'appetite è l'energia normale.
7. A frebba
Qualchese chì hà avutu a frebba vi pò dì chì l'ultima cosa in a so mente durante quellu periodu era manghjà. I misgi ponu sviluppà a febbre per numerosi motivi, cumprese un abscessu, piometra, altre infezzione bacteriana, infezzione. virus specificu di u felinu , o malatie immune-mediated. Indipendentemente da a fonte, qualcosa sopra à a temperatura normale per i misgi, chì hè 100,4 à 102,5 gradi Fahrenheit , pò fà li piantà di manghjà. Pudete pruvà à piglià u vostru gattu temperatura in casa , ma un viaghju à u veterinariu hè garantitu per trattà a frebba.
Cumplicazioni Sicundaria à l'Inappetence
Quandu un gattu ùn hà micca manghjatu in 24 ore o più, ci sò cundizzioni avversi chì ponu sviluppà com'è u risultatu. U più cumuni hè lipidosi epatica , canusciutu macari comu liver grassu. Cù sta cundizione, u corpu di u ghjattu cumencia à scumpressà u grassu perchè ùn ci hè micca un alimentu dispunibule, chì pò purtà à a disfunzione di u fegatu. I misgi in sovrappeso sò più suscettibili à sviluppà lipidosi hepatica. I misgi ponu ricuperà da sta cumplicazione, ma u trattamentu tipicamenti richiede una terapia fluida aggressiva è una cura di supportu. A volte un tubu di alimentazione hè necessariu. U megliu modu per prutege u vostru ghjattu da u sviluppu di u fegatu grassu hè di impediscenu di andà troppu longu senza manghjà in u primu locu.
Disidratazione hè una seria preoccupazione se un gattu ùn manghja o beie. I gattini in particulare sò in altu risicu per esse disidratati per via di a so piccula dimensione, cusì i prupietari anu da circà cura urgente se un gattu ùn hà micca manghjatu in 12 ore. I patroni di u gattu anu ancu esse cuscenti di l'ipoglicemia, o di zuccaru in sangue, se un gattu o gattino hà cessatu di manghjà. I segni di l'ipoglicemia includenu debule, colapsu o convulsioni.
simplici vestiti di nozze per u sicondu matrimoniu
Tecniche per incuragisce u vostru gattu à manghjà
Se ùn pudete micca ghjunghje immediatamente à u veterinariu o avete un appuntamentu programatu per dumane matina, ci sò uni pochi trucchi chì pudete aduprà in l'interim per prumove l'alimentazione.

- 9 Problemi di a pelle di gattu chì ùn deve micca ignurà (cù ritratti)
- 12 ritratti di gatti Maine Coon chì mostranu e so sonalità di ronrone
- 13 Purrfect Pictures of Flame, Blue, & Seal Point Cats Himalayan
Motivi cumuni per i quali i misgi cessanu di manghjà
Un gattu pò cessà di manghjà per una varietà di motivi. Se u vostru ghjattu ùn hà micca manghjatu per 24 ore o mostra letargia, vomitu, febbre, signali respiratorii superiori, o discomfort orale in più di ùn manghjà, chjamate u vostru veterinariu per guidà. Se ùn hè micca trattatu, l'inappetenza pò purtà à cumplicazioni severi o ancu a morte.
Temi cunnessi
