Caratteristiche di i Vini Rossi Maiori Secchi

I Migliori Nomi Per I Zitelli

Bichjeri di vinu

I vini rossi secchi sò una scelta pupulare per i vignaghjoli di u mondu. Mentre ci sò centinaie di varietà di vinu russu seccu da e regioni viticole di u globu, parechji sò trà i più cunnisciuti è largamente cunsumati. Quessi sò i rossi chì site più prubabile di truvà nantu à e scaffali di a buttrega.





Cosa hè un Vinu Rossu Secu?

Per esse chjamatu a rossu seccu , significa chì u vinu ùn hà micca zuccheru residuale è dunque ùn hè micca dolce. I vini dolci sò prudutti quandu i viticultori fermanu u prucessu di fermentazione in parte, lascendu alcuni di i zucaroli residuali. Un vinu seccu hè quellu chì hà suppurtatu tuttu u prucessu di fermentazione induve u levitu hà cunsumatu tutti i resti di i zucaroli truvati in l'uva.

simpatia note di ringraziamentu à i cullaburatori
Articuli Correlati
  • Foto è Info per 9 Tipi di Vinu Rossu Fruttatu
  • Galeria di Guida di Vinu Principianti
  • Infurmazioni di basa di u Vinu è Cunsiglii di Servizione

I vini rossi secchi i più pupulari venenu da e regioni di u mondu sanu.



Vini di Stile Bordeaux

Vigna in Bordeaux

Sti rossi luxurianti, strutturati è tannichi cuntenenu varietà di uva chì si trovanu in a regione vinicola di Bordeaux in Francia, ancu s'elli venenu da vignaghjoli abili in tuttu u mondu.

L'uva principali truvata in i vini di stile Bordeaux include:



Cabernet Sauvignon

I vini Cabernet Sauvignon tendenu à esse assai abbondanti cù assai tannini, è sò tipicamente mischiati cù uva Merlot è Cabernet Franc. Circate sapori cum'è aliva verde, erbe, ciliegia nera, o peperone dolce.

  • Abbinamenti: Carni rosse è piatti ricchi

Merlot

Merlot hè un rossu dolce chì hè bellu quandu hè pruduttu in Bordeaux, ma certi lochi anu pruduttu menu di vini stellari, guadagnendu à Merlot una reputazione abbastanza cattiva qualchì annu fà. Se cercate Merlots di u Novu Mondu, cunsiderate u Statu di Washington.

Merlot hà tipicamente sapori di anguria, ciliegia, prugna è fragola, è hè menu tannicu di Cabernet.



  • Abbinamenti : Vinu assai faciule da abbinà l'alimentu, postu chì a maiò parte di tuttu funzionerà - manzo, pollu arrostu, porcu, è piatti vegetariani

Cabernet Franc

Cabernet Franc hè tipicamente un uva di mischju aghjuntu à i vini Merlot è Cabernet Sauvignon, ma hè ancu un vinu indipendente. Fiurisce da per ellu in a valle di a Loira in Francia. U vinu arditu hà tipicamente sapori di lampone è prugna cù note erbacee frondose ancu cumuni.

  • Abbinamenti: Ideale per piatti arrustiti di manzo, anatra è porcu

Malbec

Mentre hè tipicamente un uva di cunfusione in Bordeaux, hè oghje una varietà putente in i lochi cum'è l'Argentina induve hè ghjuntu à u statutu iconicu. Truverete chì Malbec hà sapori tipichi cum'è a ciliegia acida è a spezia.

cumu caccià i residui appiccicosi da a gomma
  • Abbinamenti : Ottimu per carni grigliate, pizze è paste

Pocu Verdot

Petit Verdot hè una tipica uva di cunfusione in Bordeaux, ma pudete truvà alcuni vini Petit Verdot, in particulare in l'opzioni di u Novu Mondu. L'uva tende à avè sapori piccanti cù aromi viuletti.

  • Abbinamenti: Bonu per e carni, i casgi duri, è e salsicce

Carménère

Benchè Carménère sia di Bordeaux, hà veramente trovu a so casa in Cile. E vigne sò uriginate in Bordeaux, ma sò state spazzate in Francia da u pidochju di a radice filossera in u 1800. Hè adupratu in i mischji di vini rossi à u stile di Bordeaux, è i pruduttori di vini cileni producenu vini chì sò fruttati, cù assai spezie.

Abbinamenti : Bœuf, agnellu, salciccia, cacciagione salvatica

Caratteristiche di i Vini di Stile Bordeaux

Questi vini sò tipicamente tannichi è cumplessi cun un core di frutti scuri. I sapori è l'aromi in u vinu includenu ciliegia scura, pelle, tabacco, è frutti di petra. Parechji vini di stile Bordeaux invechjanu bè per via di u core tannicu strettu. Sti vini si accoppianu bè cù steak è altre carni rosse grasse.

Dove Truvà Rossi à Stile Bordeaux

Pudete truvà questi vini prudutti in parechje regioni in u mondu. Prudutti notevuli di rossi in stile Bordeaux includenu:

  • Bordeaux
  • California
  • Toscana
  • Sud America
  • Statu di Washington

Vini à u Rhône

Valle di u Rodanu

Questi vini utilizanu uva cumunemente truvata in vini prudutti in a regione Rhône in Francia.

Uve è vini cumunimenti usati da a valle di u Rodanu includenu:

Grenache

A Grenache hè una uva pupulare per i vini rossi prudutti in Spagna è in Australia è ancu quelli prudutti in a valle di u Rodanu. L'uva cumuna chì truverete aduprata cù u Rhône sò Syrah, Mourvèdre è Cinsault. Hè a cumpunente principale di vini altamente valutati cum'è Châteauneuf du Pape è Côtes du Rhône. A Grenache tipicamente dà sapori di spezia è ciliegia, cù note terrestri.

  • Abbinamenti : Barbecue, agnellu à a griglia, anatra, è piatti vegetariani cum'è melanzane

Syrah

Syrah, o Shiraz cume hè cunnisciutu in certi lochi, hà sapori di mora, boysenberry, pepe, chiodi di garofano è prugna. Hè un uva forte è versatile chì pò esse trasfurmatu in vini chì vanu da u lume è fruttatu à quelli chì sò assai densi è piccanti. A differenza vene spessu in u clima, ancu in a valle di u Rhône stessa. Viderete spessu vini di u Rhône di u Nordu chì sò pieni di frutti neri, o sò addulciti cù l'aggiunta di l'uva bianca Viognier. In lochi cum'è Hermitage è Côte Rôtie, i vini anu un sapore più terrenu, cum'è u tabacco. Intantu, in u Rodanu Meridionale, Syrah hà sempre u so pimentu è e so spezie, ma l'aghjuntu di Grenache aghjusta spessu un sapore di frutti rossi è riduzzione di l'acidità.

  • Abbinamenti : Bon cù bistecca è caccia salvatica, salse BBQ à base di pumate, casgi duri, funghi

Mourvèdre

Mourvèdre hè natu in Spagna, induve hè cunnisciutu cum'è Monastrell, ma hè una famosa uva di cunfusione in a valle di u Rhône. I vini tendenu à esse forti, cù sapori di mora è ribes negru, è tannicu. A parte Châteauneuf du Pape, si vede in i vini 'GSM', l'acronimu di i vini Grenache, Syrah è Mourvèdre.

  • Abbinamenti : Stufatu di verdura, bœuf grillé ou braisé, agnellu arrustitu

Cinsault

Cinsault vene da u Rodanu Meridiunale è pruduce vini legeri è fruttati. Hè ancu adupratu cù a Grenache in a zona principalmente rosata di l'appellazione Tavel. Hè un uva à altu rendiment è amante di u calore, chì a rende cusì pupulare per mischjà.

  • Abbinamenti : Uva versatile funziona bè cù piatti etnici cum'è piatti mediterranei è indiani dolci, cù pollu à a griglia è porcu

Caratteristiche di u Vinu à u Rhône

In generale, i vini in stile Rhône tendenu à esse assai fragranti, piccanti è fumosi cun sapori di frutti audaci. I sapori è l'aromi includenu carni affumicate, peperoni, frutti di petra, noce moscata, ciliegie è spezie. Questi vini sò deliziosi è accessibili. Sicondu u core tannicu, parechji invechjanu bè, ma beianu ancu bè in a so ghjuventù. I vini in stile Rhône s'accoppianu bè cù salumi affumicati è curati (prisuttu è pancetta), carne di caccia, pollame di carne scura è braci.

quandu una donna piscia hè ferita

Altri Lochi per Truvà Vini à u Rhône

Insemi cù a regione di u Rodanu, pudete truvà belli esempi di sti vini di e regioni seguenti:

  • Australia
  • Priorat, Spagna
  • Statu di Washington
  • California

Vini à a Stile Borgogna

Francia borgogna

I rossi Burgundiani utilizanu una sola uva: Pinot Noir. I vini fatti da Pinot Noir ponu esse lisci è setosi o putenti è untuosi, secondu a regione in cui sò cultivate l'uva è u stile di u vignaghjolu. Questi vini terrestri cuntenenu sapori è aromi di ciliegie scure, tabaccu, funghi è bacche. I vini invechjanu relativamente bè malgradu tannini molli, ben integrati.

  • Abbinamenti: Salmone, funghi, agnellu, anatra, è pollame di carne scura

Dove Truvà Bon Pinot Noirs

Perchè hè fragile è difficiule da cultivà in alcune zone, atteniti à i lochi chì anu una bona reputazione per a produzzione di Pinot Noirs di qualità.

Dui regioni fora di Borgogna chì eccelenu in a produzzione premiata Pinot Noirs sò California è Oregon. Pudete ancu truvà bèVini Pinot Noir di Nova Zelandaè l'Australia.

Più Uva Rossa Seca

Ci sò parechji altri tippi di vini rossi secchi chì sò notevuli è vale a pena di pruvà:

Nebbiolu

Ce raisin est la vedette principale de la région du Piémont en Italie où il produit les plus célèbres vins de la région comme Barolo et Barbaresco. Sti vini sò tipicamente ricchi di tannini è acidità, ma cuntenenu solu livelli di alcolu mediu. Invechjanu bellu da decennii, chì hè in parte perchè sò cusì populari trà i collezionisti. I so profili di sapori ponu cambià cù u tempu è sviluppà sapori interessanti è unici cum'è liquirizia, petali di rosa, è ancu catramu. Fighjate à assucià un Nebbiolo cù vitellu, porcu, carne, o pasta cù salse di carne.

Tempranillo

U Tempranillo hè u rinumatu uva rossa di i vini spagnoli è hè adupratu per pruduce una varietà di vini in a regione. In Rioja, hè mischjatu cù Garnache, o Grenache, mentre e regioni cum'è Navarra, vicinu à a Francia, ponu mischjà cù uva di Bordeaux. Per fà un pocu più cumbugliu, Tempranillo pò passà per una varietà di nomi lucali, chì includenu:

  • Abbundante
  • Cencibel
  • Madrid rossu
  • Tinta di u Paese
  • Tinta de Toro
  • Tinto Fino
  • Ochju di Luce

Pensate à parà i vini Tempranillo cun cacciadore, agnellu, pollu arrustitu, tacchinu è bœuf brasatu.

Barbera

Cultivatu in a regione piemuntana di l'Italia, uva Barbera dà una texture setosa è sapori di ciliegia nera è prugna. I vini populari includenu Barbera d'Alba è Barbera d'Asti. I vini Barbera si abbinanu bè cù una varietà di alimenti, cumprese piatti à base di salsa di pomodori.

chjucu

L'uva Gamay hè in generale aduprata per fà i vini leggeri truvati in a regione di u Beaujolais in Francia. U Beaujolais Nouveau stagionale hè esciutu prima ogni annu, chì vede ancu un festival annuale chì celebra stu vinu. I vini basati in Gamay ùn sò tipicamente micca quelli chì anu bisognu di invecchiamentu, sò destinati à esse goduti ghjovani. Circate sapori di frutti brillanti è aromi prufumati.

Petite Sirah

Sviluppatu da un botanicu francese chjamatu Francois Durif in u 1880, hè un incrociu trà l'uva Syrah cù Peloursin. Hè statu introduttu in California qualchì annu dopu è hè diventatu un uva pupulare in tutte e regioni viticole di u statu. Si trova ancu in altre destinazioni di u Novu Mondu cum'è l'Argentina, l'Australia è u Cile. I vini Petite Syrah sò tipicamente scuri, guasgi di culore neru, è anu sapori di mora è di frutti scuri, à volte cù un pocu di pepe è spezia. Fighjate à accumpagnà i vini Petite Syrah cù carni grigliate è BBQ, cù i casgi forti.

Zinfandel

Uva Zinfandel

Issu vinu putente, corposu è arditu hè u preferitu di u Novu Mondu. Cù sapori è aromi di bacca, marmellata è pepe, questi vini cuntenenu un altu cuntenutu alcolu chì impacca. U Zinfandel s'accoppia bè cù salse rosse, piatti di pasta cotti cum'è lasagne, è pizza. A California pruduce alcuni di i migliori Zinfandel di u mondu, ma pudete truvà dinò uva in i vini rustichi Primitivo d'Italia.

L'ascendenza di Zinfandel hè stata tracciata in Croazia, ma a California hè sicuramente quella chì a maiò parte di i Zinfandel hè mudelata dopu oghje.

borse di studiu per u zitellu di un genitore mortu

Sangiovese

U più cunnisciutu cum'è uva in u Chianti d'Italia, Sangiovese guadagna pupularità ancu trà i pruduttori di vinu di u Novu Mondu. U Sangiovese hè di corpu mediu è fruttatu, cù sapori è aromi di viole, prugne è ciliegie. Spessu, i vini di sta varietà di uva anu una finitura acida. Accoppianu bè cù paste cù salsa rossa, pizza, è braci di carne rossa. Altri esempi di Sangiovese includenu Brunello di Montalcino è una parte di mischi Super Toscani. Pudete ancu truvà varietà Sangiovese da California è u Statu di Washington.

Perchè I Rossi Secchi Sò Populari

Ciò chì face un rossu seccu pupulare? L'accessibilità è a bevibilità di u vinu sò estremamente impurtanti, cum'è a so versatilità in l'abbinamentu di alimenti. À i cullezziunisti li piaci ancu i vini chì anu u putenziale di invichjamentu, cù una struttura ferma di tannini chì si addulcisce cù anni di cantina attenta. Altri bevitori di vinu preferiscenu vini cù tannini integrati è frutti rigogliosi chì ponu esse serviti mentre u vinu hè sempre relativamente ghjovanu.

Prufittendu di Vini Rossi Secchi

Cù tante varietà è prufili di sapori per i vini rossi secchi, truvà u vostru preferitu hè spessu una questione di prova è errore. Se avete campionatu uni pochi è ùn avete ancu scupertu unu chì vi piace, continuate à pruvà. Esistenu tanti stili diversi chì si tratta di truvà quellu chì cunvene à e vostre papille gustative è u vostru bugettu.

Caloria Calculor