Animali Cumuni Trovati in a Tundra

I Migliori Nomi Per I Zitelli

Renne salvatiche nantu à a tundra

Alcuni di i piùfatti divertenti nantu à e tundreinclude ciò chì l'animali campanu in a tundra. L'animali in a tundra anu capacità spiciali chì l'aiutanu à sopravvive in questu ambiente fretu è duru. Per via di e so capacità uniche, assai di l'animali in a tundra ùn si trovanu in altrò in u mondu.





Chì hè a Tundra?

A tundra hè un tipu di biomu truvatu in u pianeta Terra. Un biomu hè una certa zona di terra chì hè cunnisciuta per a soclima specificu, piante, è animali.

Articuli Correlati
  • Spiegà i fossili per i zitelli
  • Tipi di Farfalle Cù Descrizzioni è Ritratti
  • 30 fatti di Tundra per i zitelli

Clima Tundra

E tundre sò unu di i tippi più freti di biomi è si trovanu soprattuttu in l'Articu intornuu Polu Norduè l'emisferu nordu. E tundre ùn piglianu molta pioggia è u ghjornu in estate dura 24 ore à ghjornu.





Tundra Alpina

Meno di a metà di tutte e tundre in u mondu sò tundre alpine. Stu tipu di tundra si trova soprattuttu in l'emisferu nordu di u mondu. E tundre alpine si trovanu in muntagna è si trovanu à altezze elevate. Anu temperature veramente basse, venti veramente forti, è micca arburi. A temperatura invernale in a tundra alpina scende à circa -18 gradi Fahrenheit.

Tundra Artica

Una di e cose uniche chì custituiscenu una tundra artica hè chì ci hè un stratu di umidità chì s'hè affunditu in terra, chjamatu permafrost, chì ferma ghjalatu tuttu u tempu. E temperature in l'estate di a tundra àrtica si alzanu solu à circa 40 gradi Fahrenheit è ponu calà finu à -32 gradi Fahrenheit in invernu.



Adattamenti Animali di Tundra

L'adattazioni sò modi chì l'animali sò cresciuti o evoluzionati chì l'aiutanu à campà una vita longa è sana in u so ambiente. Queste sò e cose chì aiutanu l'animali à sopravvivere in a tundra. Alcune di e caratteristiche principali chì duvete aspittà chì l'animali di tundra anu:

  • Pelliccia spessa o grassu per aiutalli à mantene u caldu in questu clima fretu
  • Cappotti bianchi d'istati per aiutalli à camuffà si in a neve
  • Zappate affilate o artigli per aiutalli à marchjà nantu à u terrenu ghjalatu
  • Campà in tane, grotte, o altre abitazioni chì sò principalmente chjuse
  • Hibernate durante i mesi più freti
  • Migra versu e zone più calde quandu face u più freddu

Lista animale di a Tundra Alpina

Animali di tundra alpina avè qualchì erba è arbusti da manghjà s'elli sò erbivori o onnivori è una varietà di picculi animali da manghjà s'elli sò carnivori.

Camosciu

Un camosciu hè un animale simile à a capra originariu di l'Europa è di u Mediu Oriente. U pelu di u camosciu hè marrone scuru à neru d'invernu, ma diventa marrone pallidu d'estate. In i mesi di l'inguernu, crescenu un soffiu densu per mantene u caldu.



Camosciu in una Tundra

Ognunu

Elk sò un grande membru di a famiglia di i cervi. Ogni invernu crescenu un mantellu spessivu di capelli per mantene u caldu è sparghjenu quelli capelli in l'estiu per mantene frescu. Unu di i modi in cui l'alce sopravvive in a tundra hè di trasfurmassi in l'altitudine più alte di tundra per alimentà d'estate, dopu passà à l'altitudine inferiore d'invernu.

Alci à l'alba

Ibex

Un stambeccu hè un altru tippu di capra uriginale in Europa, Asia è Africa di u Nordu. Cum'è l'alce, un stambeccu si move in altitudine più alte per alimentassi d'estate è in altitudine più basse per alimentassi in l'invernu. Un stambeccu hè un bravu scalatore per aiutallu à marchjà longu à terreni muntagnosi. Alcuni stambecchi ponu ancu scalà l'arburi per pudè manghjà foglie.

Ibex Standing On Field

Saltu Topu

I topi saltatori sò un tipu di roditore trovu in tundre alpine in America di u Nordu è in Cina. Ancu s'assumiglia à un topu regulare, u topu chì salta hà e zampe posteriori lunghe è una coda longa, cum'è un canguru, per aiutallu à saltà è à equilibriu. Per campà in questu clima, i topi salti hibernanu durante l'inguernu. Passanu l'estate manghjendu per accumulà u grassu in u so corpu chì li tenerà caldi mentre stanu in ibernazione.

Saltu Topu

Marmotta

E marmotte sò grossi roditori chì campanu in sistemi di tane prufonde duve ponu esse prutetti da i forti venti. Vivenu ancu cù gruppi numerosi di famiglia per aiutà à mantene u caldu. E marmotte si riuniscenu in a tana di e so tane per ibernà inseme di l'invernu. Per impedisce di congelà sottu terra d'inguernu, e marmotte si sveglianu ogni dece ghjorni per alzà a temperatura di u so corpu. Un'altra caratteristica adattativa di e marmotte hè chì anu un chiodu annantu à un ditu, invece di un artigliolu, per aiutalli à scavà in terra dura.

cumu tene i misgi fora di e sandbox
marmotta manghjendu erba

Capra muntagnola

E capre di muntagna sò animali grandi è pilosi chì ùn sò micca in realtà capre, sò più cum'è capre-antilopi. I zocculi à dui dita di a capra di muntagna l'aiutanu à scalà facilmente i terreni muntagnosi. I pads ruvidi nantu à u fondu di i so zocculi l'aiutanu à piglià a terra dura. Anu cappotti bianchi per camuffà si in a neve è crescenu barbe, è cappotti longhi per tene caldu.

Capre di muntagna salvatica

Longu

Un pika hè un picculu mammiferu chì pare una croce trà un cunigliulu salvaticu è un topu. Si trovanu in America di u Nordu è in Asia. I Pikas anu una pelliccia longa chì copre i so pedi per mantene li caldi. Alcune spezie di pika campanu in tane, ma assai campanu in un nidu custruitu in pile profonde di roccia rotta. I pikas chì abitanu a roccia creanu un fenu, o una raccolta di alimenti, chì magazzinu per aduprà durante i mesi invernali.

Pika salvaticu chì si nutrisce di erba

A tenenu caru

I Vole sò picculi roditori cum'è topi. I Volpi anu una pelliccia assai densa per mantene li caldi. Viaghjanu attraversu sistemi elaborati di tunnel in a neve o sottu terra per evità i predatori è i venti forti.

Un simpaticu salvaticu Bank Vole

Lista d'Animali di a Tundra Artica

Animali chì campanu in u tundra àrtica sò alcuni di l'animali i più duri di a Terra. E condizioni climatiche ponu esse estremamente fredde cù molta neve, è e fonti alimentarie ponu esse scarse.

Volpe Artica

A volpe artica hè capace di sopravvive à u fretu grazia in parte à a so pelle nantu à a pianta di i so pedi, l'arechje corte è un musu cortu. Campanu in tane per evità u clima stremu mentre dormenu. U so mantellu hè biancu d'invernu, ciò chì li aiuta à mischjà si cù a neve, è marrone d'estate per aiutà li à mischjà si cù e petre è a terra. Quandu l'alimentu hè difficiule à truvà in l'invernu, e volpe artiche seguiteranu daretu à l'orsi pulari è manghjanu i rombi ch'elli lascianu.

Volpe Artica d’inguernu

Lepre Artica

E arechje corte è spesse aiutanu à mantene a lepre artic calda in l'invernu. Anu una pelliccia spessa è qualchì volta si stringhjenu cù altre lepre per tene u caldu. E lepri artiche si trovanu in America di u Nordu. Cum'è a volpe artica, a lepre articula hà un mantellu biancu d'invernu è un mantellu più scuru d'estate.

Lepre Artica

Lupu Articu

I lupi artichi si trovanu in Groenlandia è in America di u Nordu. Anu cappotti bianchi chì l'aiutanu à mischjà si è à caccighjà in a neve. E piccule orecchie è un picculu musu aiutanu i lupi artic à mantene u calore di u corpu. Vivenu tipicamente in grotte perchè ùn ponu micca scavà tane in u permafrost.

urlendu u lupu biancu di a baia di Hudson in furesta

Caribù

U caribù sò grossi cervi originarii di l'America di u Nordu. U caribù sopravvive in realtà in a tundra senza campà quì tuttu l'annu. Facenu una grande migrazione ghjustu nanzu l'estate per ghjunghje in i so pasculi di tundra. Alcune mandrie viaghjanu sin'à 600 chilometri. Dopu, quandu cummencia a neve, si ne vanu à u sudu. U fondu di u zocculu di un caribù hè scavatu per aiutalli à scavà in neve per manghjà.

Caribù maschile di e fureste

Jaeger

U jaeger hè un tipu d'acellu chì s'assumiglia à un gabbianu marinu. In certi lochi, i jaegers sò chjamati sku artichi. Campanu soprattuttu in mare, ma si dirigenu versu a tundra per ripruduce d'istate. Usanu a tundra menu affollata per pone è cova i so ovi.

Coppia di Jaeger Parasiticu

Lemmings

I Lemmings sò picculi roditori cum'è topi. I Lemmings cambianu propiu a so casa in i mesi d'invernu è d'estate per tene contu di i cambiamenti di u clima. D'invernu, campanu in tane sotterranei aduprendu nidi fatti di erbe, piume è lana di boi muscu per mantene u caldu. In primavera, si spiazzanu versu terreni più alti è campanu in fureste o arbusti. I Lemmings usanu a so unghia appiattita nantu à ogni pede anteriore per scavà in a neve per manghjà.

Lemming in u Parcu Naziunale di Sarek

Boi muscu

I boi muschi sò grossi mammiferi chì giranduleghjanu in a tundra artica chì pasce nantu à e radiche, i muschi è i licheni. Anu i capelli longhi pelosi chì crescenu in dui mantelli, un sottopelo è peli esterni. À a fine di l'inguernu, u sottocapu casca.

Muskok Caminendu in a Neve

Orsu Polare

L'orsu pulare hè unu di l'animali di a tundra artica i più ricunnisciuti. Sti orsi bianchi giganti anu un grossu stratu di grassu corporeu è un mantellu idrorepellente per aiutà li à suppurtà e temperature fredde in mare è in terra. Vivenu nantu à u ghjacciu marinu vicinu à l'Oceanu Articu è a pelusa nantu à u fondu di i so pedi li aiuta à piglià u ghjacciu. Sottu à a so pelliccia bianca, l'orsi pulari anu una pelle di culore neru chì aiuta à piglià i raggi di u sole.

Orsu pulare

Ptarmigan

Un pattinaghju hè un tipu d'acelli di a famiglia di u gallu. I Ptarmigani sò qualchì volta chjamati ghjallini neve perchè parenu simili à i ghjallinacci. Anu i pedi cumpletamente piumati per aiutà à mantene li caldi. D’invernu, e so piume sò bianche da misgiccià cù a neve, ma di primavera è d’estate e so piume diventanu grisgie o marrone. Per sopravvivere in l'inguerni freddi, u ptarmigan scavanu in a neve per dorme.

ptarmigan maschile

Renne

Ancu se u caribù è a renna sò e listesse spezie, ci sò parechje sfarenze trà sti dui animali. I renni sò urighjinarii di u nordu di l'Europa è di l'Asia. Cum'è u caribù, e renne di tundra viaghjanu in a tundra per manghjà d'estate è lascianu a tundra d'inguernu. I peli di u so mantellu esternu sò cavi, ciò chì aiuta à insulà i so corpi.

renne chì pascenu in a Tundra

Passi di Neve

E stantane sò un tipu d'uccelli à volte chjamati fiocchi di neve per via di u sguardu quandu e bande volanu in l'aria è in terra. A so culore biancu cù un pocu di neru o di marrone, secondu ch'elli sianu femine o masci, li aiuta à mischjà si cù u terrenu mentre manghjanu per manghjà in a tundra in primavera è in estate. I stanghi di neve ùn campanu micca in a tundra d'inguernu.

Passu di neve

Gufo nevoso

U civettu di a neve hà e piume bianche mischjate cù qualchì penna brunastra o nera. I civetti di a Neve anu pedi piumati è unghie affilate per aiutalli à stà caldi è à marchjà nantu à superfici innevate, cum'è i rami. Mentre alcune civette innevate stanu in a tundra per tuttu l'inguernu, altri seguitanu e so fonti di manghjà induve vanu in l'invernu.

Ritrattu di civetta di neve

Vita In a Tundra

Mentre pò sembrà impossibile per l'animali di sopravvivere è di prosperà in temperature gelate cun ghiacciu densu è neve, assai animali grandi è chjuchi anu trovu modi di campà in a tundra. Sì avete amatu amparà nantu à l'animali forti di a tundra, verificate u frescuanimali di u disertuchì si sò adattati à vive in calore estremu. Pudete ancu esploràfatti animali interessantiper amparà nantu à una varietà di animali unichi.

Caloria Calculor