Malatii di l'Arburu

I Migliori Nomi Per I Zitelli

arburu d'alberu malatu

Parechje sfarente malatie di l'arburu ponu causà prublemi per i vostri arburi preziosi. Se sapete chì circà, pudete capisce chì prublemi sò seri è chì ponu esse ignorati. Marcia di acero / Marzu verticilliu Foto di Roland J. Stipes, Virginia Polytechnic Institute è State University, Bugwood.org - Vede di più à: http://www.forestryimages.org/browse/detail.cfm?imgnum=5334076#sthash.lfT9bN4w .dpuf





Marsu di Maple

Una di e malatie di l'arburu di l'arce più cumune hè cunnisciuta cum'è marchjatura di l'arce. I fattori causali sò Verticillium biancu-neru o Verticillium dahliae , chì sò funghi chì si trovanu in terra. Questu hè un prublema cumunu è seriu chì pò ancu uccidere l'arburi stabiliti. U marchju di l'arce pare esse u più cumunu in l'aceri nurvegiani ma si trova ancu in l'argentu, u zuccheru, u rossu, u sicomore è l'aceri giappunesi.

Foto di Maple wilt Foto di William Jacobi, Colorado State University, Bugwood.org - Vede di più à: http://www.forestryimages.org/browse/detail.cfm?imgnum=5366744#sthash.AKfsoDP4.dpuf

Maple wilt-Cliccate quì per vede una maghjina più grande



Flickr User deb roby

Maple wilt-Cliccate quì per vede una maghjina più grande

Articuli Correlati
  • Sugar Maple Tree Picture
  • Guida d'identificazione di l'arburu cù Passi Semplici
  • Arburu Piantina Libera
  • Descrizione: Un arburu cù u marchju di l'aceri pò avè foglie brunissime o aspettu brusgiatu, è e branche malate avranu piccule quantità di foglie d'aspettu malatu. Calchì volta si trovanu strisce di culore d'alivu in l'albinu di un arburu toccu. Tagliate a corteccia è cercate queste striature, poi pigliate a corteccia à u vostru Uffiziu di Estensione di a vostra contea per cunferma.
  • Cumu si diffonde: A malattia principia in u sistema radicale è si sparghje attraversu l'albinu in i rami superiori di l'arburu, pruvucendu i membri maiò à cumincià à more.
  • Prevenzione: Un arburu sanu, vigorosu è ben stabilitu pò esse capace di batte u marchjamentu di l'aceri, ma a maiò parte di l'arburi morenu in una stagione o duie di manifestazione di sintomi. Sfurtunatamente, u megliu modu per cuntrullà a malatia hè di distrughje l'arburi infettati per impedisce a so diffusione. S'ellu ùn hè micca una opzione, o l'arburu ùn hè micca infettatu seriamente, a poda di i rami affettati pò aiutà l'arburu à sopravvivere. Mantene l'arburu ben irrigatu durante u tempu chì prova à guarisce.

Antracnosi

L'antracnosi (Colletotrichum gloeosporioides) si riferisce à un gruppu di malatie causate da i funghi, è pò influenzà assai arburi d'ombra. Funghi simili attaccanu altri arburi cum'è u sicomoru, u querciu biancu, l'olmu è l'arburu di curnutu. Provocanu una perdita di foglie è sò di solitu relativamente innocu quandu a malattia culpisce solu una volta.



Anthracnose di acero 1 Foto di Paul Bachi, Centro di Ricerca è Educazione di l'Università di Kentucky, Bugwood.org http://www.forestryimages.org/browse/detail.cfm?imgnum=5405287

Antracnosi è foglia secca - cliccate per vede una maghjina più grande

Foto di Antracnosi di Paul Bachi, Università di Kentucky Research and Education Center, Bugwood.org http://www.forestryimages.org/browse/detail.cfm?imgnum=5405253

Maple anthracnose-Cliccate per vede una maghjina più grande

Macchia di tar nantu à e foglie morte

Antracnosi - Cliccate per vede una maghjina più grande



  • Descrizione: Stu tipu di fungu hè particularmente cumunu dopu à inguerni inusualmente freschi è umidi è pò influenzà a furmazione di i germogli, tumbà picculi ramoscelli è foglie, o pruvucà una perdita precoce è ripetuta di foglie. Nantu à l'arci, provoca macchie è strisce brune o purpuri-marroni vicinu à e vene nantu à e foglie, è l'arburu pò perde e so foglie prematuramente. Se u ciculu di a malatia si ripete annu dopu annu, l'arburu pò diventà stunt o deformatu perchè ùn pò micca mantene e so foglie abbastanza longu per cresce.
  • Cumu si diffonde: L'antracnosi si diffonde da i funghi in aria è hè soprattuttu prevalente durante una primavera umida o piovosa. In l'aceri, si sparghje d'aprile o di maghju in a maiò parte di e zone di giardinu. U ventu soffia à traversu l'arburi infettati è sparghje spore nantu à l'arbureti novi. E surgenti umide furniscenu e cundizioni ideali per chì e spore di l'antracnosi s'impatruniscenu.
  • Prevenzione: Hè impurtante di racoglie tutte e foglie cadute ogni vaghjimu è compostalli o brusgialli (se a vostra zona permette di brusgià.) E foglie cadute furniscenu u terrenu ideale per l'antracnosi. Una altra opzione hè di avè un arboristu spray un fungicida speciale chì cuntene un chimicu chjamatu mancozeb nantu à l'arburi. Se u dannu cuntinueghja annu dopu annu, puderia predispone l'arburu à altri prublemi.

Tar Spot

Un'altra malatia cumuna di e foglie d'arce hè a tarta, chì pò esse causata da unu di i dui funghi diversi: R. punctate o Rhytisma acerinum .

Taccu di targu d'Arce Foto di Steven Katovich, USDA Forest Service, Bugwood.org http://www.forestryimages.org/browse/detail.cfm?imgnum=5202068

Macchia di tar nantu à e foglie morte - cliccate per vede una maghjina più grande

Taccu di targu d'Arce Foto di Andrej Kunca, Centru Naziunale di e Foreste - Slovacchia, Bugwood.org http://www.forestryimages.org/browse/detail.cfm?imgnum=1415238

Tar spot - Cliccate per vede una maghjina più grande

Foto Sapstreak di Manfred Mielke, USDA Forest Service, Bugwood.org http://www.forestryimages.org/browse/detail.cfm?imgnum=1399049

Tar spot - Cliccate per vede una maghjina più grande

  • Descrizione: A tacca di catramu hè una malatia brutta ma soprattuttu inofensiva chì colpisce parechje spezie d'aceri. Cum'è u so nome implica, a malattia di u tar tar sembra grandi macchie di tar tarru in cima di e foglie.
  • Cumu si diffonde: L'infezzione cumencia tipicamente à l'iniziu di a primavera è cuntinua finu à l'iniziu di l'estiu. U fungu hè capace à impegnassi quandu ci sò periodi prolungati di tempu umitu chì impediscenu à e foglie di asciugassi. E macchie di e foglie partenu da u giallu è evolucionanu in un culore scuru, tar.
  • Prevenzione: U trattamentu ùn hè generalmente cunsigliatu per a tar tar perchè ùn hè di solitu un prublema seriu; in ogni modu, rascà e foglie cadute tenerà à puntu u catrame.

sapstreak

sapstreak (Ceratocystis coerulescens (C. virescens)) hè una malatia fungosa chì tocca l'aceri di zuccheru. Hè una malatia fatale chì discolora u legnu, cusì u salvamentu ùn hè micca pussibule. Sta malatia si vede soprattuttu in parte di North Carolina, Michigan, Wisconsin è Vermont.

Foto Sapstreak di Manfred Mielke, USDA Forest Service, Bugwood.org http://www.forestryimages.org/browse/detail.cfm?imgnum=1399046

sapstreak - Cliccate per vede una maghjina più grande

Foto Sapstreak da USDA Forest Service - Archiviu di a Zona Nordueste, USDA Forest Service, Bugwood.org http://www.forestryimages.org/browse/detail.cfm?imgnum=1396132

sapstreak - Cliccate per vede una maghjina più grande

Foglia di acero cù filostica

sapstreak - Cliccate per vede una maghjina più grande

  • Descrizione: A malattia face chì u fogliame à a corona di l'arburu diventi più chjucu, è spessu si vedenu calvi.
  • Cumu si diffonde: Cù u tempu, sta nana si diffonde è l'arburu in ultima istanza more. Quandu l'arburu hè tagliatu, un mudellu radiante sarà vistu in u legnu di a parte inferiore di l'arburu.
  • Prevenzione: L'unicu modu per sbarrazzassi di u sapstreak hè di taglià l'arburu u più prestu pussibule dopu avè rimarcatu u prublema. Sapstreak pò sparghje cun l'aiutu di insetti attraversu ferite nantu à l'arburi, dunque a rimozione di l'arburi infettati hè impurtante per mantene altri arburi sani, se avete parechji aceri.

phyllosticta

Cum'è l'antracnosi, a tacca foglia phyllosticta (phyllosticta minima) hè causata da un fungu.

Phyllosticta Foto di Ghjiseppu O

phyllosticta - cliccate per vede una maghjina più grande

Phyllosticta Foto di Ghjiseppu O

phyllosticta - Cliccate per vede una maghjina più grande

phyllosticta - Cliccate per vede una maghjina più grande

  • Descrizione: phyllosticta provoca macchie di foglia marrone scuru o marrone scuru. I spots ponu diventà secchi è fragili è sfracicà, lascendu fori in e foglie di acero.
  • Cumu si diffonde: Cum'è cù l'antracnosi, u fungu chì provoca u filosticu passa i so inguerni à piattassi trà e foglie cascate in terra. Aspetta finu à a primavera, quandu e cundizioni umide li danu a pussibilità di sparghje. E brise portanu e spore à novi ospiti.
  • Prevenzione: Rascate e foglie cadute ogni vaghjimu è scartateli currettamente per prevene e malatie fungose ​​cum'è u filosticu.

Prevenzione di e malatie di l'arburu

U megliu chì pudete fà per i vostri arburi per pruteggeli da e malatie di l'arburu hè di curalli bè prima di sviluppà una malattia. Ciò significa acqua regolarmente, fertilizà annuale, mantene a zona intornu à l'arburi pulita, poda quandu hè necessariu è cerca aiutu subitu se si nota chì u vostru arburu pare malatu o chì hà prublemi.

Caloria Calculor