31 Diversi Tipi di Vinu Rossu

I Migliori Nomi Per I Zitelli

vinu rossu in bichjeru

Cù più di mille varietà di uva aduprate per fà u vinu, ùn hè forse micca surpresa chì ci sò tanti tippi di vini rossi. Questu include varietà populari di vinu russu, cum'è Cabernet Sauvignon, Merlot è Syrah, è ancu assai altri.





Tipi populari di Vinu Rossu Singulare

Cabernet è Merlot sò duie di e varietà di vinu russu più cunnisciute è largamente produtte. Sò ancu dui di i più famosi uva di vinu russu aduprati in u mondu, ma ci sò ancu altri chì sò ancu cunnisciuti.

Articuli Correlati
  • Infurmazioni di basa di u Vinu è Cunsiglii di Servizione
  • Galeria di Guida di Vinu Principianti
  • Foto è Info per 9 Tipi di Vinu Rossu Fruttatu

1. Cabernet Sauvignon

Cabernet Sauvignon hè à tempu un uva di vinu rossu è u nome di a varietà di vinu chì hè fatta da l'uva. Hè una di e varietà più vendute di vinu russu in i Stati Uniti. E cabine sò generalmente grandi, corposu è tannicu, è i vini fatti da elli ponu invechjà per anni. Truverete Cabernet Sauvignon in i vini monovarietali èmischia di vinucumpresi mischji francesi di Bordeaux, mischji americani Meritage, è mischji super tuscani italiani. Puderete ancu truvà Cabernet Sauvignon mischjatu in quantità minori in vini cum'è Chianti è Priorat.



2. Merlot

Cum'è u Cabernet Sauvignon,Merlothè à tempu u nome di l'uva di vinu russu è di i vini monovarietali fatti da l'uva. Sti vini di corpu mediu sò menu tannichi cà u Cabernet Sauvignon è sò spessu mischiati cù altri uva per purtà dulcezza è cumplessità à un vinu russu finitu. Misturi di vini cunnisciuti chì ponu cuntene Merlot includenu Meritage, Bordeaux, super tuscani è Priorat, frà altri.

Uva Merlot matura in un vignetu

3. Pinot Noir

Pinot Noircum'è un uva di vinu russu è una varietà varietale à a fama in i vini di Borgogna da Francia, è hè ancu cultivatu è pruduttu in i Stati Uniti. A valle di Willamette in Oregon hè abile à pruduce vini Pinot Noir stupenti è putenti, èContea di SonomaèNapa Valleyproducenu ancu vini Pinot Noir di classe mundiale. Curiosamente, Pinot Noir hè ancu unu di i racini chì si trovanu inChampagneèvini spumantiancu. I pinotti sò tipicamente di corpu mediu à chjaru cù una struttura tannica dolce. U Pinot Noir ùn hè cumunamente mischiatu cù altre uve, ancu se in i vini di Borgogna (Bourgogne), pò esse mischiatu cù una piccula quantità di uva Gamay. InAlemagna, truverete vini Pinot Noir etichettati cum'è Spätburgunder è Frühburgunder.



4. Syrah (Shiraz)

Jammy, fruttatu è piccante,Syrahhè un uva chì pò piglià caratteristiche sfarenti secondu u tarritoriu è e cundizioni di crescita. Hè un vinu monocultivale pienu di corpu, è si trova ancu in parechji mischji di u mondu sanu. U Cile, l'Australia, a California, u Statu di Washington è a regione di u Rodanu in Francia producenu tutti vini singulari è mischiati chì cuntenenu Syrah. Per esempiu, e famose mischie Syrah includenu vini Côtes du Rhône, Hermitage, è Côte-Rôtie da Francia, è GSM (Grenache-Syrah-Mourvèdre) vini di l'Australia è di i Stati Uniti. Puderete ancu trovu mischjatu in vini super tuscani italiani.

5. Zinfandel

Zinfandeli vini curanu a gamma in caratteristiche di sapori è vanu da grossi è cordiali à leggeri è delicati. Sò principalmente vini monovarietali, spessu prudutti in i Stati Uniti cù varietà particulari stellari chì venenu daContea di Sonoma. Zinfandel ùn hè micca usatu in una tonna di mischiati, ma pudete truvallu mischiatu cù l'uva Petite Sirah o in certi mischiati. In Italia, Primitivo hè in realtà u listessu uva cum'è Zinfandel, cusì i vini etichettati Primitivo sò ancuVini Zinfandel.

6. Sangiovese

Mentre hè principalmente ricunnisciutu cum'è uva di vinu talianu trovu in u Chianti, u Sangiovese hè cultivatu ancu in altre regioni viticole, cum'è i Stati Uniti, è adupratu per pruduce vini monovarietali chjamati. D’altri vini chì cuntenenu u Sangiovese cum'è uva primaria o in misgi includenu super tuscani, Brunello di Montalcino è Vino Nobile di Montepulciano. Stu vinu russu hè più nantu à u latu di a terra in caratteristiche di sapori cù tannini media è alta acidità.



beie vinu in una vigna

7. Nebbiolu

L'uva Nebbiolo si pò truvà etichettata cum'è varietale, ma si trova soprattuttu in i vini italiani di a Toscana cumpresu Barolo è Barbaresco. Nebbiolo hè un vinu à corpu mediu cù caratteristiche fragole è tannini putenti. I vini Nebbiolo ponu spessu invechjà per più di un decenniu per via di a struttura putente chì i tanini furniscenu.

8. Garachja

Cunnisciutu in Spagna cum'è Garnacha,Grenachehè spessu terrenu, fumosu è dolce. Truverete questi vini etichettati cum'è monovarietali, ma hè ancu un ottimu uva di mischju trovu in parechji di i più grandi vini di u mondu cumpresu u Priorat spagnolu, GSM da l'Australia è i Stati Uniti, è parechji mischiati da a regione di u Rodanu Meridionale di Francia, cumpresu Châteauneuf-du -Pape è Côtes du Rhône. Truverete Grenache ancu cultivatu è tichittatu cum'è unicu varietale in Australia, i Stati Uniti è altre regioni di u mondu.

9. Malbec

Malbeccresce in pupularità cum'è una varietà di vinu, in particulare in i vini sudamericani daArgentina. Malbec hè un vinu di tanninu mediu cù sapori di ciliegie è cacao. Hè ancu cultivatu in a regione di Bordeaux in Francia è si trova in vini di Bordeaux di a Rive Destra è ancu inDi FranciaValle di Loire.

Vigna Malbec in Argentina

10. Carménère

Cum'è un vinu russu varietale, truverete Carménère dachili. Hà sapori di lampone è di pimentu. Ci hè ancu qualchì Carménère in mischji cum'è i vini Bordeaux è Meritage americani.

11. Barbera

Barberahè una varietà di uva è di vinu chì vene principalmente da u Nordu di l'Italia. Hè un rossu pocu tannicu cù sapori dolce di prugna è acidità zingia. Barbera hè guasgi solu usata cum'è vinu unicu varietale, è truverete alcune regioni viticole fora di l'Italia chì producenu vini Barbera.

12. Cabernet Franc

U Cabernet Franc hè natu in Francia è hè adupratu in monovarietali, vini di Bordeaux, è mischji in stile Bordeaux da u mondu sanu. Pò esse ancu mischiati in piccule quantità in Chianti, vini super tuscani è vini di stile Meritage. U Cabernet Franc hà tannini media cù sapori di prugne, bacche è spezie.

Tipi di Vinu Rossu di u mondu

Mentre ùn hè micca pussibule di elencà tutti i vini rossi in u mondu, ci sò parechji rossi cumuni da amparà. Parechji sò mischiati cù l'uva aduprata per fà i vini guvernati da leggi di etichettatura.

13. Bordeaux - Francia

Vini di Bordeauxdeve vene da l'appellazione bordeauxca di Francia. E leggi di etichettatura è di vinificazione regulanu i tippi di uva chì ponu esse aduprati per pruduce vini di Bordeaux. I vini rossi di Bordeaux surtiti da una di e regioni viticole più cunnisciute in u mondu sò ricchi è cumplessi.

L'uva truvata in i misgi di Bordeaux include:

  • Cabernet Sauvignon
  • Merlot
  • Cabernet Franc
  • Malbec
  • Petite Verdot
  • Carménère

14. Borgogna (Borgogna) - Francia

Vini di Borgognasò un altru vinu etichettatu francese chjamatu dopu à a regione induve sò prudutti è guvernati da leggi di etichettatura è di vinificazione. I Borgogna Rossi sò cumplessi è anu sapori di frutti scuri maturi. Sò alcuni di i vini più cari è ricercati in u mondu. Mentre a Borgogna hè principalmente Pinot Noir, pò ancu avè qualchì uva Gamay mischiata in equilibriu.

15. Beaujolais - Francia

Beaujolais hè una subappellazione di Borgogna in Francia. U vinu hè tichittatu per a regione, è e leggi nantu à l'etichettatura guvernanu cumu i vini sò prudutti è chì uva sò incluse. Ci hè dui tippi di Beaujolais rossi etichettati:Beaujolais Nouveauè Beaujolais. Tramindui sò vini fruttati destinati à esse betu abbastanza ghjovanu. L'uva primaria aduprata in Beaujolais hè l'uva Gamay, ancu se i vini ponu ancu cuntene piccule quantità di Pinot Noir.

dumande creative da dumandà à u vostru amicu

16. Châteauneuf-du-Pape - Francia

Châteauneuf-du-Pape hè una subappellazione in a regione di u Rodanu Meridionale in Francia. Hè guasi sempre un mischju di uva, ancu se pudete truvà uni pochi di vini Châteauneuf-du-Pape chì sò fatti strettamente cù l'uva Grenache. Hè un vinu affumicatu, terrenu, ligeramente fruttatu chì si accoppia bè cù l'alimentu è pò avè una bona struttura di invecchiamento.

Ci hè 13 varietà di uva permesse in Châteauneuf-du-Pape rossu.

  • Grenache
  • Mourvèdre
  • Syrah
  • Cinsault
  • Clairette
  • Vaccarèse
  • Bourboulenc
  • Roussanne
  • Counoise
  • Muscardin
  • Picpoul
  • Picardanu
  • Scantu neri

17. Côtes du Rhône - Francia

Anu da u Rhône di Francia hè u vinu mischju Côtes du Rhône, chì hè etichettatu secondu u nome di l'appellazione (AOC). Questi vini sò accessibili, piccanti è vini corposi chì facenu un grande vinu di tavula.

Ci hè parechje varietà di uve permesse in Côtes du Rhône, ancu se almenu u 40% deve esse Grenache noir.

  • Grenache noir
  • Syrah
  • Mourvèdre
  • Cinsault
  • Carignan
  • Counoise

18. Côte-Rôtie - Francia

Un altru vinu AOC di a Valle di u Rodanu, Côte-Rôtie hè piccante, elegante è prufumatu. Sò vini cumplessi cù una bella frutticcia di bacche rosse.

Dui varietà di uva sò aduprati in Côte-Rôtie, una rossa è una bianca.

  • Syrah (almenu 80 per centu)
  • Viognier

19. Ermitage - Francia

L'Ermitage hè ancu un AOC in a valle di u Rodanu, è pruduce grossi rossi da cullezzione chì ponu invechjà per decennii. Si tratta di vini ricchi è salati cun sapori cum'è frutti neri è pelle.

Una varietà rossa è duie varietà bianche sò permesse in i vini rossi Hermitage.

  • Syrah
  • Marsanne
  • Roussanne

20. Chianti - Italia

Chiantivene daL'ItaliaToscane dans la région du Piémont. Hè una regione DOCG (Denominazione di Origine Controllata è Garantita) cun assai sottoregioni. U Chianti deve cuntene da 70 à 80 per centu di Sangiovese (secondu a sottoregione), ancu s'ellu pò avè una di e poche altre varietà appruvate mischiate in quantità più chjuche. U Chianti hè un vinu fruttatu, di corpu mediu, acidu chì si abbina veramente bè cù cibi piccanti è salsa di pomodori, perfettu per a cucina italiana.

L'uva in i vini Chianti pò include i seguenti.

  • Sangiovese
  • Canaiolo
  • Cabernet Sauvignon
  • Syrah
  • Merlot
  • Trebbiano
  • Malvasia

21. Barolo / Barbaresco - Italia

Baroloè Barbaresco sò duie regioni DOCG in Piemonte cù una grande cosa in cumunu: l'uva Nebbiolo. I vini sò grossi è tannichi è fatti invechjà da anni; ma sò ancu sorprendentemente delicati cù sapori di frutti di corpu mediu cum'è a fragola. Barolo hè spessu chjamatu 'u rè di i vini', è u vinu pò esse abbastanza caru è ricercatu.

L'uva appruvata in Barbaresco è Barolo include l'uva principale è trè 'cloni' di u varietale.

  • Nebbiolu
  • Lampia
  • Michet
  • Rosa

22. Amarone della Valpolicella - Italia

Souvent appelé simplement Amarone, Amarone della Valpolicella est un vin et le nom du DOCG situé à Vérone et ses environs. L'uva aduprata in Amarone hè parzialmente secca, dunque u suchju hè altamente cuncintratu, dendu un vinu lussureggiante è densu cù sapori di frutti scuri o secchi è acidità zingy. I vini devenu esse fatti cù uva Cruina o Corvina da 45 à 95%.

E varietà di uva appruvate in Amarone includenu:

  • Cruina
  • Croaker
  • Corvinone
  • Rondinella
  • Oseleta
  • Altri varietali cultivati ​​in a zona

23. Lambrusco - Italia

U vinu Lambrusco hà un gustu di suchju di uva ligeramente fermentatu, ligeramente fizzy. Hè una regione DOCG è ancu u nome di un uva. I vini ponu andà da secchi à dolci.

Varietà di uva permessa in Lambrusco include:

  • Lambrusco
  • Ancellotta
  • Marzemino
  • Malbo Gentile
  • Cabernet Sauvignon

24. Montepulciano d'Abruzzo - Italia

Montepulciano d'Abruzzo hè spessu cunfusu cù u Vinu Nobile di Montepulciano, ma i dui sò diversi tipi di vinu di e diverse regioni. Montepulciano d'Abruzzo hè un vinu DOC (Denominazione di origine controllata) o DOCG di a regione Abruzzo. U vinu hè rusticu cù note di pimentu è un densu culore viulente. Hè fattu guasgi solu da l'uva Montepulciano (almenu 85 per centu).

L'uva permessa include:

  • Montepulciano
  • Sangiovese

25. Vinu Nobile di Montepulciano - Italia

Vino Nobile di Montepulciano a le statut DOCG, et le vin ne contient pas le raisin Montepulciano, mais il est cultivé à Montepulciano, en Italie. Hè minimu 70% Sangiovese. Hè un vinu altu àcitu cù sapori di frutti scuri è tannini media.

E varietà di uva appruvate includenu:

  • Sangiovese
  • Canaiolo Nero
  • Varietà rossi lucali

26. Super tuscanu - Italia

U Super Tuscan hè veramente più di un soprannomu affettuosu chè un nome di vinu, ma ci hè un gruppu di mischji rossi da a Toscana chì emergenu chì sò stati etichettati cusì. Questi mischji includenu varietà micca tradiziunali chì sò stati cultivati ​​in a regione in l'ultimi anni, è ci hè una grande varietà trà i vini sicondu i mischji.

L'uva cumuna mischiata in super tuscani include:

  • Sangiovese
  • Merlot
  • Cabernet Sauvignon
  • Syrah
  • Cabernet Franc
  • Altri varietà di Bordeaux

27. Brunello di Montalcino - Italia

Certe volte chjamatu Brunello,Brunello di Montalcinohè un vinu DOCG cultivatu in Montalcino in Toscana. Hè cumpostu da 100 per centu di cloni Sangiovese è Sangiovese lucali. Hè acidu cù tannini è gusti medii cum'è a ciliegia acida è i fichi.

28. Rioja - Spagna

Rioja hèDi Spagnau vinu u più famosu. Hà tannini forti cù sapori fruttati cum'è a ciliegia. Chjamatu per a regione vinicula Denominación de Origen Calificada (DOCa), Rioja pò cuntene più uva ancu se u uva principale hè Tempranillo.

filmi stranieri basati nantu à a storia vera

L'uva autorizata in Rioja include i seguenti:

  • Tempranillo
  • Garnacha rossa
  • Mazuelo
  • Carignan
  • Gratian
  • Tinta Maturana

29. Priorat - Spagna

U Priorat hè ancu un DOCa spagnolu chì produce rossi corposi principalmente da uva Garnacha (Grenache). Hè un rossu accessibile è deliziosu cù sapori di cacao, fumu è frutti rossi.

L'uva aduprata in Priorat include:

  • Garnacha rossa
  • Carignan
  • Cabernet Sauvignon
  • Merlot
  • Syrah
  • Altre varietà lucale

30. Meritage - California

I vini Meritage si trovanu principalmente in i Stati Uniti (u terminu hè uriginariu in California), ancu se pudete truvà da altre regioni. I vini cuntenenu uva di mischju Bordeaux.

31. Sweet Reds - In u mondu

Vini rossi dolciè i rossi da dessert sò una categuria crescente in u vinu russu. Ùn ci hè nisuna legge chì guverna i tippi di uva aduprata, ancu se tipicamente un vinu dolce averà alcolu più bassu è un cuntenutu più altu di zuccheru residuale.

Esse Apertu à Novi Gusti

Quandu cercate una buttiglia perfetta di vinu russu, siate aperti à pruvà un pocu di tuttu. Pruvate un Cabernet da l'Italia o un Pinot Noir da a Spagna. Sti vini forse ùn sò micca i più famosi o populari d'Italia o di Spagna, ma ciò ùn significa micca necessariamente chì sò vini cattivi. Dunque, siate aperti à novi gusti è pruvate cose novi. Ùn sapete mai chì gemella piatta scoprirete.

Caloria Calculor